Impozitarea microîntreprinderilor in 2025

Ce este o microîntreprindere?

O microîntreprindere este o firmă mică, definită de lege în funcție de dimensiune economică și fiscală, care poate beneficia de un regim simplificat de impozitare și raportare contabilă.

Există două mari sensuri ale termenului, în funcție de contextul în care este folosit:

Microîntreprindere în sens contabil/UE ( prevăzut de Ordinul 1802/2014 și Directiva 2013/34/UE): în contabilitate, o microentitate este o firmă foarte mică ce beneficiază de simplificări contabile.

Pentru a fi considerată microîntreprindere (microentitate) la nivel contabil, aceasta trebuie să îndeplinească cel puțin două din următoarele trei criterii, valabile la data întocmirii bilanțului:

Cifră de afaceri netă: sub 4.500.000 lei
Total active: sub 2.250.000 lei
Număr mediu de salariați: sub 10

Avantajul este ca nu sunt obligate să întocmească note explicative la bilanțul contabil și pot întocmi bilanț și cont de profit/pierdere în variata simplificată.

Microîntreprindere în sens fiscal (prevăzut de Codul fiscal)

În România, o microîntreprindere fiscală este o firmă care se încadrează într-un regim special de impozitare pe venit (nu pe profit), dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

Are venituri ce nu depășesc 250.000 euro în anul precedent (plafonul va deveni 100.000 euro din 2026). Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile
Are cel puțin un salariat cu normă întreagă (sau echivalent)
capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul şi unitățile administrativ-teritoriale
A depus situațiile financiare la termen, adică 31 mai a anului următor;
nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești
are asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot și este singura persoană juridică stabilită de către asociați/acționari să aplice impozitarea pe venit.

Există și alte domenii de reglementare care stabilesc criterii diferite pentru definirea unei microîntreprinderi, cum ar fi legislația fondurilor europene, dar in cele ce urmează, noi vom detalia aspectele ce țin de microîntreprinderi in sens fiscal.

Cote de impozitare in anul 2025

Deși de-a lungul timpului acest tip de impozit a suferit numeroase modificări ale reglementărilor, în prezent microîntreprinderile sunt impozitate astfel:

Cu o cota de 1%, dacă are venituri sub 60.000 euro și nu desfășoară activități speciale;
Cu o cotă de 3%, dacă veniturile sunt între 60.001 și 250.000 euro sau are activități din domeniul IT, horeca, activități juridice etc. ( mai exact următoarele CAEN-uri: 5821, 5829, 6209, 5510, 5520, 5530, 5590, 5610, 5611, 5612, 5621, 5622, 5629, 5630, 6210, 6290, 6910, 8621, 8622, 8623, 8690 ). Considerăm că în aplicarea acestei prevederi se analizează dacă întreprinderea obține venituri efective din desfășurarea activităților enumerate.

Notă importantă: O societate aplică impozitarea de 1% sau 3 % trimestrial. Ceea ce înseamnă că va analiza ce cotă de impunere aplică la finele fiecărui trimestru. O societate poate aplica impozit de 3% in trimestrul I pentru ca desfășoară activități specifice horeca, dar poate aplica cota de 1% în trimestrul II al aceluiași an dacă nu mai obține venituri din acea activitate și nici nu a depășit plafonul de 60.000 de euro.

De asemenea, o societate care a depășit plafonul de 60.000 de euro în trimestrul IV 2025 va aplica cota de 3% doar în acest trimestru, urmând să revină la cota de 1% în trimestrul I al anului 2026, daca nu a depășit plafonul nou de 100.000 de euro până la 31.12.2025 iar celelalte condiții sunt îndeplinite.

Plafonul de venit

Pentru anul în curs, plafonul de venit este de 250.000 de euro, dar cum se calculează concret acesta?

Veniturile cumulate ale unei microîntreprinderi la care se aplică cota procentuală potrivită (1% sau 3%) se numește bază impozabilă. De ce? Pentru ca venitul fiscal nu este același lucru cu venitul contabil. Din motive ce țin de evitarea dublei impuneri sau de evitarea impozitării unor venituri ce nu au fost efectiv realizate, dar trebuie înregistrate în contabilitate urmare a reglementărilor contabile, baza impozabilă se stabileşte astfel:

Se cumulează toate veniturile, din orice sursă, din care se scad:

veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
veniturile din subvenții;
veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
veniturile din ajustări pentru pierderi așteptate aferente activelor financiare constituite de persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
veniturile din diferențe de curs valutar;
veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării;
veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.
dividendele primite de la o persoană juridică română.
dividendele primite de la o filială a microîntreprinderii, persoană juridică situată într-un alt stat membru al Uniunii Europene, în anumite condiții;
La suma determinată după scăderea tuturor elementelor de mai sus, se adaugă:
- valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării;
- diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar si cheltuielile din diferențe de curs valutar, stabilite doar în trimestrul IV, în trimestrul anterior celui de trecere la impozitarea pe profit sau în ultimul trimestru în care are loc lichidarea societății
- rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit;
- rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv.

Trecerea la/de la impozit pe profit de 16%

Optarea pentru impozitarea pe venitul microîntreprinderilor

Aplicarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor a devenit opțională din 2023, dar deși poate părea un aspect pozitiv, în condițiile noilor restricții, a lovit într-o mare parte a societăților, în special cele legate, acestea nemaiputând opta pentru plata acestui tip de impozit care a favorizat până de curând profitabilitatea. Dincolo de impactul macroeconomic, trebuie știut ca o microîntreprindere poate opta:

La înființare, daca în termen de 30 de zile îndeplinește toate condițiile amintite în paragrafele anterioare, inclusiv cel privitor la numărul de salariați
De la 1 ianuarie a anului următor celui în care îndeplinește toate condițiile pentru a fi microîntreprindere. Aceasta înseamnă ca 31 decembrie a anului anterior (data bilanțului de cele mai multe ori)

Nota importantă: dacă o societate, începând cu exercițiul financiar 2023, a fost nevoită să treacă, indiferent de motiv, la impozitarea pe profit, aceasta nu mai poate reveni niciodată la aplicarea impozitării pe venit, cel puțin nu privit legislației in vigoare.

Trecerea la impozit pe profit

Aceasta nu mai este opțională, realizându-se începând cu trimestrul în care cel puțin una din condițiile pentru a fi microîntreprindere nu mai este îndeplinită. Aceasta include așadar:

Trimestrul in care s-a depășit plafonul de 250.000 euro, calculat inclusiv cu veniturile obținute de întreprinderile legate, așa cum sunt definite acestea de Codul Fiscal
Trimestrul în care nu se mai reușește îndeplinirea condiției de a avea un angajat cu normă întreagă sau echivalent, stabilit pornind de la obligativitatea de a angaja în termen de 30 de zile de la încetarea ultimului contract de muncă;
Trimestrul în care se constată nedepunerea în termen a situațiilor financiare (trimestrul II pentru societățile cu an fiscal nemodificat);
Trimestrul în care condiția de a deține doar o singură întreprindere în cadrul grupului de întreprinderi legate nu mai poate fi îndeplinită de asociații cu o cotă de participare de minim 25%.

Atât intrarea cât și ieșirea de la impozitarea pe venitul microîntreprinderilor se efectuează prin depunerea în SPV a formularului 700, la următoarele termene:

15 zile de la data neîndeplinirii condițiilor de a fi microîntreprindere, pentru trecerea la impozitarea pe profit;
31 martie a anului următor pentru opțiunea de intrare în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor

Câteva considerații și recomandări

Deși scopul fiecărei afaceri este să crească, mărindu-și constant numărul de clienți și implicit cifra de afaceri, șocul trecerii la impozitul pe profit, mai ales pentru afacerile cu creștere lentă din domeniul serviciilor, care au marjă mare de profit, poate fi destabilizator din punct de vedere al cashflow-ului.

Prin urmare, dacă estimați că afacerea d-voastră va rămâne în viitorul apropiat în zona de impozitare a microîntreprinderilor și doriți să păstrați această facilitate, vă recomandăm:

Să monitorizați constant cifra de afaceri și fluxul de venituri, inclusiv ale firmelor legate;
Să fiți atenți când survin modificări cu privire la cotele dvs. de participare la alte întreprinderi sau când includeți în activitatea voastră și activități din cele restricționate (activități de asigurări si brokeraj sau ale jocurilor de noroc de exemplu)
Să urmăriți îndeaproape termenul de 30 de zile în care aveți obligația să reangajați sau să reactivați un contract suspendat. E important de precizat că durata totală anuală a intervalelor în care nu s-a cotizat la bugetul consolidat cât pentru un salariu minim pe economie nu poate depăși 30 de zile!
Asigurați-vă că se depun la timp situațiile financiare anuale;
Anticipați trecerea la impozitarea pe profit și luați măsuri de limitare a șocului (cashflow ajustat, renegocierea contractelor cu clienții, majorarea prețurilor acolo unde este cazul și posibilitatea, activități noi care să mărească productivitatea și profitabilitatea)