Importanța tichetelor valorice
Tichetele valorice nu sunt o invenție românească. Sunt reglementate în diverse forme şi fiscalizate într-o oarecare măsură în toate ţările Uniunii Europene. Iniţial Romania a introdus in legislație tichetele de masa prin Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă. Ulterior, acordarea de tichete valorice a fost unificată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
În timp, valoarea, modalitatea de acordare şi impozitare precum şi scopul acestora s-a diversificat şi a suferit modificări.
În 2025, deşi impozitarea lor a crescut, aceste instrumente rămân o metodă la îndemână de optimizare fiscală atât pentru angajatori, cât și pentru angajați.
Tipuri de tichete valorice
În prezent, conform legislaţiei în vigoare, se pot acorda următoarele tipuri de tichete valorice: tichete de masă, tichete cadou, tichete de creşă, tichete culturale şi vouchere de vacanţă.
Oricine are calitatea de angajator poate opta să acorde angajaţilor diverse tipuri de tichete, fără ca acestea să fie condiţionate unele de altele. Trebuie ştiut că, în esenţă, aceste tichete reprezintă masă monetară, prin urmare emitenţii acestor tichete pot fi doar unităţi autorizate de Ministerul Finanţelor Publice.
Tichetele de masă
Începând cu data de 1 aprilie 2025, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 40,18 lei. Pentru acest plafon zilnic se acordă scutirile fiscale. Acestea constau, pentru angajat, în necalcularea, nereţinerea şi neplata la bugetul de stat a contribuţiei de 25% CAS (sau cota majorată pentru condițiile speciale de muncă) iar pentru angajator în scutirea la plata contribuţiei asiguratorie pentru muncă.
Se acordă doar pentru zilele în care angajatul a fost prezent la muncă, nu şi pentru zilele de concedii de orice fel, învoiri sau suspendări.
Spre deosebire de toate celelalte tipuri de tichete, tichetele de masă sunt deductibile integral la calculul impozitului pe profit, şi nu în limita a 5% din cheltuielile cu salariile.
Tichetele cadou
Tichetele cadou sunt bilete de valoare acordate ocazional angajaţilor proprii pentru cheltuieli sociale. Din 2022 este interzisă acordarea acestor tichete altor categorii de beneficiari, întrucât s-a constatat că firmele le acordau abuziv în locul unor prestații care ar fi trebuit impozitate ca salarii sau servicii. Rămâne un gol legislativ în Romania cu privire la plățile ocazionale ce trebuie acordate acum în baza unor așa-zise convenții civile, care vin la pachet cu mai multă birocrație.
Dincolo de aceste aspecte, trebuie menționat ca tichetele cadou se mai pot acorda doar:
– angajaţilor şi copiilor minori ai acestora cu ocazia Paștelui, Crăciunului (sau similare pentru alte culte),
– angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie,
-angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie
Valoarea tichetelor acordate este neimpozabilă integral în limita unui plafon de 300 lei/persoană/ocazie.
Tichetele de creşă
Tichetele de creşă sunt bilete de valoare care se acordă lunar angajaţilor care nu beneficiază de concediul şi de indemnizația acordate pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv de până la 3 ani în cazul copilului cu handicap. Aceste tichete valorice pot fi folosite doar pentru achitarea taxelor la creşa unde este înscris copilul şi poate fi acordat doar unui singur părinte/tutore.
Pentru moment, suma maximă ce poate fi acordată este de 670 lei/lună pentru fiecare copil aflat în această situație şi nu sunt supune impozitării suplimentare cu 10% CASS așa cum se întâmplă în cazul tichetelor de masă sau a celor de vacanţă.
Important de reținut este ca acest drept se cumulează cu alte drepturi ale părintelui sau copilului (cum ar fi alocația de stat pentru copii sau stimulentul de inserţie)
Tichete culturale
Tichetele culturale sunt mai rar folosite în practica societăților din România şi sunt folosite mai degrabă ca modalitate de fidelizară a angajaţilor decât ca o formă de optimizare fiscală, deşi consecința aceasta este.
Bunurile şi serviciile culturale pot fi sub formă de abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecții cinematografice, muzee, festivaluri, târguri şi expoziții, permanente sau itinerante, parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor, precum şi cărți, manuale școlare, albume muzicale, filme, în orice format.
Plafonul lunar pentru aceste tichete este de 220 lei lunar sau 440 lei/eveniment şi sunt supuse impozitării cu 10% impozit pe venit, fără CASS.
Vouchere de vacanţă
Voucherele de vacanţă sunt bilete de valoare care se acordă angajaţilor pentru acoperirea unor cheltuieli ocazionate de efectuarea concediului de odihnă în regim de turism intern. Nivelul maxim al sumei care poate fi acordată unui angajat în decursul unui an fiscal sub forma voucherelor de vacanţă este de 6 salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată şi poate fi fragmentată în maxim 2 tranșe.
Aceste vouchere acoperă cheltuielile cu servicii turistice, de cazare, de masă şi/sau de recuperare a capacității de muncă, neputându-se cumula cu biletele de odihnă şi tratament acordate în baza legislaţiei privind sistemul unitar de pensii publice.
Sunt atractive pentru angajatorii din România pentru că fidelizează angajații și sunt destul de flexibile: acoperă atât călătorii individuale cât şi pachete turistice achiziționate prin agențiile de turism. Pot fi acordate şi pentru taberele școlare ale copiilor titularului, indiferent de tematică.
Beneficii pentru angajatori şi angajaţi
Spre deosebire de alte beneficii extrasalariale, cum ar fi mașina de serviciu sau telefoanele, tichetele valorice beneficiază de un regim fiscal mai favorabil si mai puțin riscant. Câteva elemente-cheie:
- Tichetele de masă au o fiscalitate mixtă: deductibile pentru angajator, cu 20% taxe pentru angajat; utile pentru a susține cheltuielile alimentare.
- Alte tichete (cadou, cultural, creșă) oferă avantaje fiscale dacă sunt acordate în limita plafoanelor legale.
- Toate aceste beneficii sunt excluse din plafonul global de 33%, oferind libertate în structurarea pachetelor extrasalariale.
Cum se compară cu alte țări?
Suntem şi la acest capitol pe un loc rușinos în Europa. Tichetele de masă sunt complet neimpozabile în restul țărilor mai dezvoltate, plafonul fiind situat tot în jurul valorii de 7-8 euro/zi lucrată. Acest lucru arată că statul român recunoaște că preţurile la alimente sunt la același nivel ca în statele dezvoltate în care salariul mediu e de aproximativ 5-10 ori mai mare, doar că alege să taxeze munca de o manieră mult mai agresivă. Practic, pe cel mai mic salariu din UE, angajatul român muncește 2 săptămâni pe lună pentru stat şi două săptămâni pentru a-şi asigura traiul. Taxarea cu 20% a tichetelor pentru alimente ar avea logică fiscală daca TVA aferentă produselor alimentare de bază ar fi zero, cum practică o parte a statelor dezvoltate, dar nu este cazul României.
Tichetele de masă au fost gândite inițial ca o modalitate de a elimina sărăcia extremă şi incapacitatea de a asigura minimul necesar traiului în rândul salariaților care muncesc cu normă întreagă. Treptat, aceste tichete au fost privite de fiscul român ca o formă de evaziune fiscală, o concesie nemeritata.
Nivelul de taxare a muncii în România dar şi a beneficiilor acordate angajaţilor, într-o economie care are o nevoie tot mai mare de forță de muncă calificată în toate domeniile, arată incapacitatea cronică a statului de a taxa orice altceva: mișcările de capital, fondurile de investiții, averile sau veniturile mari, nu mai vorbim de cele nejustificate sau eludate, descurajând munca.
Concluzii
Totuși, companiile care implementează corect aceste beneficii extrasalariale obțin un avantaj dublu: reduc din costuri și sporesc loialitatea personalului. În multe sondaje efectuate de-a lungul timpului, marea majoritate a angajaților au menționat tichetele ca factor important în alegerea unui angajator. Şi totuşi ne întrebăm dacă angajaţii fac această alegere din lipsă de informare, din lipsă de alternative sau pentru că într-adevăr asta îsi doresc: între un salariu net de 5000 lei/lună plus 800 lei tichete de masă şi 5800 lei/lună salariu net în bani, ce ar alege un angajat? Alegerea este evident la angajator.
Altfel stă situaţia în cazul pachetelor complexe de beneficii, nu doar a tichetelor de masă. Companiile care personalizează beneficiile extrasalariale înregistrează o scădere semnificativă a fluctuației personalului deoarece angajații percep aceste pachete extrasalariale nu ca pe un simplu beneficiu, ci ca pe o recunoaștere a nevoilor lor individuale.
